More



    Prima ambulanță salvamont din Romania este la Azuga
    (19.01.2017)

    Joi, 19 ianuarie, la Azuga s-a inaugurat sediul Salvamont, cu această ocazie, ...


    Achizitioneaza online biletele pentru serviciile oferite de Teleferic Prahova (12.01.2017)

    De astazi, cei care doresc sa isi achizitioneze online biletele pentru serviciile oferite de Teleferic Prahova vor gasi optiunea de plata digitala pe...


    Surpriza sezonului in Poiana Brasov (11.01.2017)

    Începând de miercuri, 11.01.2017, schiorii vor avea la dispoziția cea mai râvnită zonă de schi din masivul Postăvarul: ,,S-ul mare” de pe Pârtia Lupului. Această porțiune de pârtie necesită...


    Partia Prislop din Borsa a fost inaugurata (10.01.2017)

    Sambata, 7 ianuarie, a avut loc inaugurarea Partiei Prislop din Borsa, situata la peste 1.500 metri altitudine. Odata cu lasarea serii,...


    Autobuzele zăpezii spre Transalpina Ski Resort (10.01.2017)

    Autobuzele zăpezii vor circula, din această iarnă, dinspre localităţile de pe Valea Lotrului spre domeniul schiabil Transalpina Ski Resort, la propunerea proprietarilor de pensiuni din zonă. Proiectul a fost discutat ...
  • Schi Stana de Vale(04.01.2017) Instalatia teleschi de la Stana de Vale a fost reautorizata si este functionala din acest sezon. Noul nume al partiei Magarul este Cerbul. După ce pârtia veche a fost refăcută, drenată și tasată cu utilajele speciale, instalația care urcă schiorii a fost și ea reparată și pusă în funcțiune. Stâna de Vale este localitatea unde se înregistrează cele mai mari şi dese căderi de zăpadă din România. Actuala pistă de schi are o lungime de 680 metri, dar investitorii vor să o extindă până la 2 kilometri.
  • O nouă pârtie de schi a fost deschisă în România (04.01.2017) O nouă pârtie de schi a fost deschisă în județul Covasna, printr-o investiţie privată între localităţile Barcani şi Valea Mare. Aceasta are o lungime de aproape 600 de metri, fiind cea mai mare pârtie de schi funcţională din judeţ.
    Pârtia, dotată cu un schi-lift cu 70 de locuri şi instalaţie de nocturnă, a fost deschisă oficial pe data de 30 decembrie. La baza pârtiei a fost amenajat şi un pub pentru turişti.
    Noua pârtie este deschisă între orele 12 şi 21 de luni până joi şi între orele 9-21 de vineri până duminică.
    O urcare cu teleschiul costă 3 lei pentru copii şi 4 lei pentru adulţi, iar abonamentul este de 60 de lei pentru copii şi 80 de lei pentru adulţi pentru o zi întreagă şi fără limitarea numărului de urcări.
    Detalii si tarife Valea Mare: Preturi
  • Balea Lac - Tema din aceasta iarna a hotelului de gheata "Cinema on Ice" (03.12.2016) Magia cinematografiei urcă pe cele mai înalte culmi! La 2000 de metri altitudine, filmele care au făcut istorie vor prinde din nou viață… în gheață!
    Vor fi amenajate 14 camere duble cu pat matrimonial iar, lângă hotel, pentru cei care doresc mai multă intimitate, vor fi construite trei igloo-uri. Decorul celor 14 dormitoare este din gheaţă şi în fiecare cameră turiştii vor găsi personaje de cinema.
    Oaspeții vor dormi în funcție de preferință în camerele inspirate de peliculele: Star Wars, The Hobbit, Ice Age, The Passion Of The Christ, Mihai Viteazul, Toate pânzele sus, Rocky III, Gladiator, King Kong, Titanic, Jaws, Harry Potter şi Dracula. Lângă hotel vor fi construite după Anul Nou, trei igloo-uri în care vor prinde viață ştrumfi, dinozauri și animalele junglei. Acestea se vor numi Smurf Igloo, Jungle by Ice și Jurassic Park Igloo.
    Pentru confortul oaspeţilor noştri, pe fiecare pat se află o saltea moale, acoperită cu lenjerie, pături şi blănuri pufoase de animale. Înainte de culcare, clienții hotelului primesc saci călduroşi de dormit, deoarece temperatura medie în Hotelul de Gheaţă este între -2 şi +2 grade Celsius.
    Ice Bar între orele 9-21 va servi băuturi calde sau reci în pahare cioplite din gheaţă. şi de mâncare un meniu special, aranjat parţial pe farfurii de gheaţă.
    O noapte într-o cameră dublă este şi anul acesta 440 lei, iar o noapte într-o cameră de tip igloo costă 660 lei. Copiii între 6 şi 15 ani beneficiază de o reducere de 50%, iar copiii sub 6 ani au gratuitate.
    Micul dejun nu este inclus în preţ, se serveşte la Cabana Bâlea Lac şi costă 30 lei/zi. Bagajele le puteţi depune la Cabana Bâlea Lac.
    Check-in se face între orele 9.00 şi 17.00 (în acest interval, Hotelul de Gheaţă este deschis publicului larg pentru vizitare). Între orele 21.00 şi 8.00, hotelul este rezervat oaspeţilor. În momentul sosirii, se semnează obligatoriu şi o declaraţie pe proprie răspundere. Check-out se face după ora 8.00.
    Imagini live de la Balea puteti urmari aici Camere Web Balea Lac
  • Partii de schi Romania (24.12.2016) Pârtii de schi în România. În țara noastră există 146 de km de părţii, în 20 de judeţe, iar prețurile pornesc de la 4 lei/urcare sau 40 lei skipass pentru o zi întreagă.
    În România există, astfel, 44 de staţiuni unde se poate schia, iar cele mai multe pârţii, 23 la număr, se află în judeţul Harghita, urmat de Prahova (22 părţii), Braşov (20 părţii), Hunedoara (16) şi Maramureş (13 părţii), potrivit datelor ANT, citate de wall-street.ro.
    Cele mai lungi pârtii de schi din România sunt Drumul Roşu (Poiana Braşov), cu o lungime de 4.752 metri (dificultate uşoară), Sulinar (Poiana Braşov), cu o lungime de 3.394 metri (dificultate medie) şi Dealul Negru (Vatra Dornei), cu o lungime de 3.000 metri (dificultate medie). Acestea sunt urmate de pârtia Drumul de Vara (Sinaia), Lupului (Poiana Braşov) şi Carp (Sinaia), cu lungimi între 2.900 şi 2.500 metri, conform sursei citate.
    Cei care aleg să schieze în Harghita Băi vor avea parte de cel mai ieftin skipass pentru o zi pentru un adult (40 lei) sau pentru un copil (20 lei). Cel mai scump skipass pentru o zi pentru un adult este în Poiana Braşov (145 lei) şi în Azuga pentru un copil (100 lei).
  • Baza de salvamont in Muntii Bucegi (03.12.2016) Consiliul Judeţean Prahova pregăteşte un proiect european pentru realizarea unei baze de salvamont în Masivul Bucegi, la peste 2000 de metri altitudine. Autorităţile din Buşteni, care deţin terenul, şi-au dat acordul, cel puţin verbal, pentru demararea acestei investiţii.
    Noul centru, în viziunea autorităţilor judeţene, ar urma să aibă un punct de salvamont, o zonă de refugiu pentru turişti, camere de gardă, unde să se poată oferi la orice oră primul ajutor, dar şi un heliport, prevăzut pentru elicopterele SMURD care să preia, dacă va fi cazul, pacienţii.
    În momentul de faţă, proiectul, unul considerat fezabil de către conducerea CJ Prahova, întâmpină două obstacole care, în teorie cel puţin, n-ar fi greu de depăşit, respectiv faptul că încă nu s-a deschis oficial axa de finanţare pentru acest tip de obiective, pe de-o parte, şi faptul că Primăria Buşteni, cea care deţine terenul vizat pentru aceste lucrări, încă nu şi-a dat acordul printr-un act oficial, pe de altă parte.
    Potrivit conducerii Consiliului Judeţean, Emanoil Savin şi-a dat acordul verbal pentru lansarea acestui proiect. Nu se ştie, însă, cât va mai dura şi până la oficializarea lui, în condiţiile în care e lesne de înţeles că un acord verbal n-are nicio valoare juridică în ochii autorităţilor europene.
  • Pârtia din Masivul Rarău va fi finalizată până la sfârșitul acestui an Primarul Mihăiță Negură a anunțat că valoarea contractului este de patru milioane de euro, iar lucrările vor fi încheiate la 31 decembrie 2016.
    Mai mult decât atât, primarul Mihăiță Negură a declarat că dorește să obțină avizele pentru cel de-al doilea tronson al pârtiei, care va avea o lungime de 4.200 de metri.
  • 43 Milioane de lei pentru Infrastuctura în turism Guvernul a alocat fonduri pentru finalizarea lucrărilor la domeniilor schiabile din Parâng, Transalpina-Voineasa, Straja și Câmpulung Moldovenesc, toate cele 4 domenii schiabile fac parte din cadrul proiectului „Schi în România”.
    Bugetul alocat finalizării investițiilor în turism se ridică la aproximativ 43 milioane lei care va fi repartizat finanțării a 6 proiecte cuprinse în programul de dezvoltare a infrastructurii în turism a acestui an, se pare că cea mai mare sumă, este alocată domeniului schiabil Rarău. Marea provocare a autorităților va fi aceea de-a reuși să cheltuie acești bani până la sfârșitul anului, altfel riscă să piardă sumele alocate.
    Pârtia Rarău - Campulung Moldovenesc
    Primul tronson al pârtiei Rarău de la Câmpulung Moldovenesc este în proporții de 80 % finalizată, iar primul tronson al pârtiei de schi de pe Rarău, urmează a avea o lungime de 2,8 kilometri, iar lăţimea acesteia variază de la 30 de metri, în zona de plecare, până la 80 de metri, în zona de sosire.
    Printre beneficiari se numără și Primăria Lupeni care va primi suma de 3 700 000 lei. Banii urmează a fi utilizați pentru construirea unui garaj si atelier de reparații pentru ratrakuri, achiziționarea unui număr de 10 noi tunuri de zăpadă pentru pârtiile din Straja.
    Pârtiile Parâng
    Primăria Petroșani urmează a primi aproximativ jumătate de milion de euro pentru finalizarea stației de pompe si efectuarea lucrărilor de amenajare a terenurilor care au fost afectate de ploile abundente din această vară.
    “Proiectul din Parâng este realizat aproximativ în proporție de 20%. Din punctul nostru de vedere ar mai trebui în jur de maxim 7 milioane de euro ca să putem să viabilizăm partea de Slima cu TS3 și TS4. Telegondola este în plan. Noi nu am făcut întâi instalațiile și apoi infrastructura de schi. Prima dată am dorit să facem infrastructura de schi și după aceea instalațiile de transport, pentru că degeaba ai instalațiile de transport și duci oamenii nicăieri. După ce TS4 va fi realizat și toată partea de Slima cred că în maxim 3 ani se va putea vorbi și de telegondolă”, a declarat, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani.
    Stațiunea Borsec a primit bani pentru finalizarea Centrului Balneoclimateric Multifuncțional
    S-au mai alocat resurse bugetare pentru finalizarea centrului balneoclimateric multifuncţional din cadrul proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de agrement, staţiunea Borsec”, cât și finalizarea proiectelor depuse de Stațiunea Govora privind „Reabilitarea casei de cultură în vederea amenajării muzeului balnear şi Construcție centru de informare turistică şi baza de kinetoterapie”. Banii au fost alocați de Guvern prin Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri prin transfer către bugetul Autorității Naționale pentru Turism, instituția publică responsabilă în domeniul turismului.
  • Romanii Vlad Capusan si Zsolt Torok, primii alpinisti ajunsi pe varful himalayan Alpinistii romani Vlad Capusan si Zsolt Torok au devenit primii oameni din lume care au ajuns pe varful Himalayan Peak 5, aflat in Nepal, la 6.374 de metri altitudine, cei doi avand acum posibilitatea sa dea un nume varfului pe care au ajuns in 31 octombrie, dupa ce au infruntat temperaturi de -30 de grade si rafale de vant care au atins chiar si 150 de km/h. Alpinistii spun ca la un nivel mai mic s-au simtit ca exploratorii care au descoperit America, scrie News.ro.
    In 31 octombrie, la ora locala 14:10, alpinistii romani Vlad Capusan (26 de ani) si Zsolt Torok (43 de ani) au devenit primii oameni care au ajuns la 6.374 de metri, pe Peak 5, din Masivul Himalaya, pe care mai fusesera incercate inca sapte expeditii esuate in ultimii 13 ani, cand traseul a fost deschis, astfel ca varful muntos are momentan un nume generic: Varful 5.
    Pentru cei doi, expeditia pe Peak 5 este prima pe un "varf virgin", asa cum sunt denumite varfurile muntoase pe care niciun alpinist nu le-a cucerit. Tocmai de aceea, totul a fost mai dificil, in special pentru ca hartile zonei s-au dovedit a fi gresite.
    Potrivit unui studiu al guvernului nepalez, citat de presa locala, in Nepal exista 3.310 trasee de drumetie si catarare aflate la peste 5.500 de metri. De asemenea, Nepalul are 414 varfuri deschise pentru expeditii comerciale si un total de peste 1600 de varfuri virgine, multe dintre acestea fiind considerate insa sacre, astfel ca nu se elibereaza permise de expeditie pentru ele.
  • Va fi modernizat drumul spre pârtia de schi Buscat Consiliul Județean Cluj anunță că a fost semnată autorizația de construire a drumului spre pârtia de schi de la Buscat.
    Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe, a semnat marţi, 26 iulie 2016, autorizația de construire pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a drumului județean 107R, sectorul cuprins între Muntele Băișorii – Buscat – Muntele Mare, respectiv între km 47+350 și km 58+650.
    Lucrările de modernizare vor consta în realizarea de fundații, podețe, ziduri de sprijin, acostamente, executarea de marcaje, tăierea vegetaţiei de pe marginea drumului, respectiv turnarea de covor asfaltic și a stratului de uzură.
    În perioada imediat următoare va începe şi executarea lucrărilor de întreținere curentă a drumului județean 107R, sectorul Băișoara -Muntele Băișorii - Stațiunea Muntele Băișorii, alocarea fondurilor necesare în acest scop fiind aprobată în cadrul ședinței Consiliului Judeţean Cluj din data de 22 iulie.
  • În curând vom avea alte 12 stațiuni turistice Autoritatea Națională pentru Turism anunță, în baza unui ordin al președintelui A.N.T., doamna Anca Pavel-Nedea, că este în curs de elaborare un proiect de Hotărâre de Guvern privind atestarea unui număr de 12 noi stațiuni turistice. Astfel, după ce au fost analizate documentațiile prezentate de către U.A.T.-uri, dar și după vizitele în teren, următoarele localități vor primi statut de stațiune turistică de interes local sau național:
    1. Comuna Sucevița, jud. Suceava - stațiune turistică de interes local
    2. Comuna Pojorâta, jud. Suceava - stațiune turistică de interes local
    3. Băile Banffy - Toplița, jud. Harghita - stațiune turistică de interes local
    4. Orașul Borsec, jud. Harghita - stațiune turistică de interes național
    5. Orașul Negrești-Oaș, jud. Satu Mare - stațiune turistică de interes local
    6. Băile Ocna Dej, jud. Cluj - stațiune turistică de interes local
    7. Comuna Sângiorgiu de Mureș, jud. Mureș - stațiune turistică de interes local
    8. Localitatea Colibița, jud. Bistrița Năsăud - stațiune turistică de interes local
    9. Orașul Moinești, jud. Bacău - stațiune turistică de interes local
    10. Comuna Baia de Fier, jud. Gorj - stațiune de interes local
    11. Comuna Boghiș, jud. Sălaj - stațiune turistică de interes local
    12. Comuna Moisei, jud. Maramureș - stațiune turistică de interes local
  • Românul Tiberiu Ușeriu a câștigat cel mai greu maraton din lume, de peste 500 de kilometri la Polul Nord Maratonistul Tiberiu Ușeriu a terminat pe primul loc cel mai greu maraton din lume, după ce a alergat 566 de kilometri la Polul Nord, în condiții meteo extrem de dificile. Bistrițeanul a condus cursa de la început până la final.
    Maratonul arctic 6633 Ultra a început anul acesta pe 11 martie în Canada, dincolo de Cercul Polar și i-a provocat pe participanți să străbată cei 566 de kilometri în doar 150 de ore de la start.
    Cu toate că s-a rănit la picior cu doar puțin timp înainte de încheierea maratonului, Tiberiu a reușit să termine cursa cu un avans de o oră față de concurentul care a ieșit pe locul doi, Toh Poh Joo, din Singapore. Pentru a obține acest avans, Tiberiu Ușeriu a alergat ultimii 15 kilometri.
    Tiberiu Ușeriu a urmat un antrenament dur înainte de maratonul arctic. El și-a petrecut iarna anului trecut în Pasul Tihuța din Munții Călimani, unde a alergat la bustul gol, a dormit în ger sub cerul liber și a făcut baie la copcă pentru a rezista temperaturilor de la Polul Nord
    Alți doi români au terminat Maratonul arctic 6633 Ultra: Vlad Tănase și Andrei Roșu. Ambii au au terminat cursa pe locul trei.
    La maraton s-au înscris în total 12 concurenți din SUA, Marea Britanie, Scoția, Franța, România, Australia, Zimbabwe și Singapore.
    Tiberiu Ușeriu este originar din Bistrița, iar pasiunea lui pentru alergat a început în 2012. În scurt timp, însă, pasiunea a devenit un stil de viață. Până să ajungă la maratonul 6633 Ultra, de la Polul Nord, Tiberiu a mai participat la încă opt competiții locale derulate pe distanțe mai scurte.
    În 2015, Tiberiu a alergat 172 de kilometri, din Pasul Tihuța până în Cluj, fără oprire, iar de acolo încă 43 de kilometric în cadrul Maratonului din Cluj.
    La final, el a „vândut” kilometri parcurși și a donat banii unei asociații care are în grijă 52 de copii cu insuficiență renală.
    Tiberiu Ușeriu susține cauza Tășuleasa Social, pentru stoparea tăierii pădurilor României.
    Maratonul 6633 Ultra presupune alergarea a 566 de km la Cercul Polar în condiții meteo dificile. Temperaturile scad până la -50 de grade Celsius, iar vântul bate până la 200 de km/h. Din 2007, când a avut loc prima cursă, doar 20 din aproximativ 200 de participanți au reușit să termine cursa.