"Complexul de Iarna Winter Park Balea Lac 2010."
Winter Park Bâlea Lac este la cea de a doua editie, si în acest sezon în incita compexului sportiv au fost amenajate o pista de sanii, snowpark cu o varietare de constructii din gheata si zapada, traseu de dual Mountainbike ce contine elemente specifice construite din zapada si gheata si un patinoar amenajat pe lacul Balea cu o suprafata de 400 metrii patrati. Terenul ocupat de Winter Park - Balea Lac (aproximativ 8000 de metri patrati) este inconjurat de un gard de protectie, accesul spre cele patru partii urmand a fi facut din zona potecii care duce la Cabana Balea Lac. La Winter Park - Balea Lac se poate distra intreaga familie, atat copii, cat si adultii, sau cei ce iubesc sporturile de iarna extreme. Winter Park -Balea Lac dispune de un baby lift, ce usureaza accesul spre partea superioara a partiilor, precum si de o instalatie de iluminare, ce face ca acesta sa fie deschis non stop (o noutate pentru partiile din tara noastra).
"Traseele din Muntii Făgăraș au fost închise de salvamontisti"
Serviciul Salvamont Sibiu a închis, miercuri, traseele montane din Muntii Făgăras, accesul turistilor pe creastă fiind interzis, la fel si practicarea sporturilor de iarnă. Traseele turistice superioare cabanelor Bărcaciu, Negoiu, Bâlea, Turnuri și refugiului Suru și traseul principal de creastă din Munții Făgărașului de pe raza județului Sibiu se declară închise. În căldarea Lacului Bâlea deplasările trebuie efectuate respectând toate condițiile impuse de perioada în care riscul de avalanșă este prezent. Turiștii care doresc să practice sporturi de iarnă sunt rugați să solicite informații și să respecte recomandările patrulei Salvamont aflată în zonă.
"Partiile din Sinaia omologate"
Turistii care vor merge in aceasta iarna la Sinaia vor avea parte de cinci partii de schi reamenajate si omologate: Valea Soarelui, Valea Dorului 1 si 2, Carp si Tarle. Partiile vor indeplini toate normele de siguranta, balize, panouri de orientare, sageti si plase de delimitare si protectie.
"Partia de la Gura Humorului se inaugureaza in aceasta iarna"
Incepand cu acest an, in judetul Suceava se va putea schia pe o noua partie, la Gura Humorului. Partia de la Gura Humorului va fi, se pare, cea mai moderna partie din judetul Suceava, cu o lungime totala de 1.478 metri si o diferenta de nivel de 283 m. Pana la startul sezonului se va finaliza sistemul de telescaun, se vor achizitiona cinci tunuri de zapada, o masina de batut zapada si se va moderniza drumul de acces la partie.
"Partie de schi la Garda de Sus - Alba"
Aproape de Arieseni, la Garda de Sus (jud. Alba), se finalizeaza in aceste zile amenajarea unei partii de schi moderne, cu zapada artificiala, nocturna si telescaun. In prezent, constructorii termina de montat un telescaun, urmand sa inceapa si instalarea unui teleschi de 350 de metri. Partia de la Garda de Sus are o lungime de 1 200 de metri.
"La Azuga a fost montat primul tun pentru zapada artificiala"
Pentru ca iarna intarzie sa apara, la Azuga se lucreaza intens la instalatia de zapada artificiala. Ieri a fost montat primul tun T60 din Romania. Deschiderea sezonul de schi in statiunea prahoveana este programata la data de 26 decembrie.
"Predeal zace în nepăsare. Autoritățile locale nu știu să conjunge verbele "a dezvolta" și "a promova"
Stațiunile de pe Valea Prahovei sunt în fierbere de când țara noastră a primit organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European. La Sinaia se discută despre 16 pârtii noi, trei telescaune, nenumărate teleschiuri și chiar zăpadă artificială. Bușteniul și-a făcut snow-park și se pregătește pentru o pistă de schi fond, ce va fi amenajată în zona Valea Albă - Gura Diham. Pârtiile din Azuga vor avea zăpadă artificială începând de luna viitoare, ceea ce va face ca telegondola celor de la Romenergo să-și găsească, în sfârșit, utilitatea.
La Predeal, e "moartea pasiunii"! Nu se întâmplă nimic, deși stațiunea brașoveană are de pregătit pistele pentru schi alpin și biatlon. Se lucrează după principiul: "timpul trece, leafa merge înainte". Parcarea de la baza Clăbucetului arată ca după război, iar hotelierii plâng de dorul turiștilor. N-au mai întâlnit o perioadă atât de proastă și se tem că românii nu vor mai alege Predealul pe durata sezonului de schi din cauza aglomerației și a mizeriei din zona pârtiilor de schi. Dezinteresul autorităților locale față de turism este inexplicabil. Promovarea nu se face absolut deloc, iar activitățile sportive sunt lipsite de orice sprijin.
Primăria aruncă 70.000 de lei pentru echipa de fotbal din localitate. Rezultatul? CF Predeal se află pe ultimul loc din cadrul Seriei a III-a din cadrul Ligii a III-a. Șansele de a evita retrogradarea în liga județeană sunt egale cu cele ale porcului în ziua de Ignat. Aceeași sumă ar fi trebuit să ajungă și la AS Schi Club Predeal, acolo unde sunt legitimați Sandra Nărea, campioană națională la Slalom și participantă la Campionatul Mondial de la Val d'Isere, și Dragoș Staicu, campion național la Slalom Uriaș și virtual calificat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver. Din păcate, cei 70.000 de lei n-au ajuns la schiori, astfel că aceștia se pregătesc folosindu-se de banii părinților.
La capitolul dezvoltare, lucrurile sunt la pământ. În Predeal, pe Valea Râșnoavei, se află una dintre cele mai mari baze de biatlon din Europa. Din păcate, locul este împărțit între Primărie, Ministerul Apărării Naționale și Casa Regala, aceasta din urmă acceptând să cedeze terenul în cazul în care se găsesc resursele financiare pentru amenajarea unui poligon la standarde internaționale. Uniunea Internațională de Biatlon este de acord cu reamanajarea bazei din Predeal, numai că oamenii din Primărie sunt total dezinteresați de acest lucru.
"Baza Salvamont la Mogosa"
Consiliul Judetean Maramures a deschis prima baza Salvamont cu activitate extinsa pe durata sezonului rece, cât si pe timpul verii.Baza Salvamont a fost construita în statiunea montana Mogosa din Muntii Gutâiului, la aproximativ 700 de metri, altitudine. Pâna la deschiderea bazei, echipajele de interventie operau direct din municipiul Baia Mare cu sprijinul serviciului de Ambulanta. Presedintele Consiliului Judetean Maramures, Mircea Man, a declarat, azi, ca investitia a costat 850.000 de lei si a fost suportata din fonduri guvernamentale si judetene.
"Studiul de fezabilitatea pentru constructia bazei a fost lansat în anul 2004, iar lucrarile de constructii si montaj a cladirii au fost terminate de curând. Punctul de salvare a fost construit în apropierea pârtiilor de schi din statiunile Mogosa, Suior, Cavnic si Izvoarele, însa în caz de necesitate se poate ajunge si pe pârtiile de schi din statiunea Borsa, sau în orice loc daca echipajele vor fi solicitate sa intervina. Constructia bazei Salvamont era o necesitate si trebuia sa aiba toate dotarile necesare unei asemenea activitati", a spus Mircea Man.
Salvamontistii maramureseni sunt multumiti ca dupa 20 de ani de munca în conditii dificile au în sfârsit un loc adecvat pentru a-si desfasura activitatea, foarte solicitanta îndeosebi pe timpul iernii.
"Baza Salvamont reprezinta un prim pas spre dezvoltarea acestui serviciu de salvare foarte apreciat pe durata iernii, dar si în alte anotimpuri atunci când trebuie sa intervenim. Din locul unde e situata cladirea - statiunea montana Mogosa - ajungem foarte repede în alte trei statiuni montane apropiate. Punctul de plecare pentru interventii pe munte e dotat cu toate cele necesare asigurarii unei interventii medicale primare, mijloace de transport, spatii de cazare, bai, cabinet medical si sala de tratament", a precizat Andrei Jablonczki, seful Salvamont Maramures.
Salvamont Maramures are 28 de persoane active care intervin în caz unei solicitari si alti 6 aspiranti care se pregatesc intens pentru a face parte din echipa de interventie montana.
"PARTIE BORSA - Telegondola din Borsa ar putea fi pusa in functiune in preajma Craciunului"
Instalatia de transport de pe partia de la Borsa ar putea fi inaugurata la finele lunii decembrie, a dat asigurari viceprimarul orasului Borsa, Gavrila Bota. Investitia este in plina derulare, la ora actuala lucrandu-se la finalizarea statiei intermediare a telegondolei, dar si la amenajarea parcarii supraetajate din zona.
Desi in repetate randuri autoritatile borsene au aratat ca investitia de la partie este la un pas de a fi blocata, din cauza lipsei banilor, viceprimarul orasului Borsa, Gavrila Bota a dat asigurari ca lucrarile sunt in plina derulare, pentru ca s-a gasit intelegere la firma cu care se lucreaza, chiar daca situatia nu este deloc roz la capitolul fonduri asigurate.
La ora actuala, statia de sosire a telegondolei a fost finalizata, iar lucrarile la statia intermediara sunt realizate in procent de 90%. Si la statia de pornire a telegondolei se lucreaza de zor, urmand sa fie montati o parte dintr stalpii telegondolei, cablurile subterane si sa fie finalizata instalatia electrica trifazica, care va asigura iluminatul nocturn in sezonul de schi.
Autoritatile borsene iau in calcul prezenta unui numar insemnat de turisti in perioada de iarna, avand in vedere ca telegondola care va fi montata are capacitatea de a transporta 1.200 de persoane/ora.
Un element de noutate in traseul telegondolei este statia intermediara, care este singura de acest gen din tara. "Telegondola va putea transporta 1.200 de persoane /ora. Vom avea singura instalatie pe cablu cu statie intermediara", a spus viceprimarul Gavrila Bota.
La Borsa, se lucreaza si la parcarea supraetajata care va fi amenajata in zona partiei si care va cuprinde 150 de locuri. Conform autoritatilor, daca vremea va fi favorabila, partia va fi inaugurata la finele lunii decembrie, atunci cand sezonul de schi, ar urma sa fie in plina efervescenta.
In ciuda tuturor scandalurilor in care a fost implicat orasul, autoritatile spera ca turistii sa nu ocoleasca zona, iar Borsa "sa redevina una din cele mai puternice statiuni din Transilvania", dupa cum si-a exprimat speranta viceprimarul Gavrila Bota.
"Inaugurarea Bazei Salvamont in zona Babele din Masivul Bucegi"
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a participat astazi, alaturi de Emanoil Savin, primarul localitatii Busteni, la inaugurarea Bazei Salvamont in zona Babele din Masivul Bucegi. Udrea a urcat cu telecabina, alaturi de salvatorii montani si pe timpul desfasurarii ceremoniei a purtat o geaca de la Salvamont.
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a participat, azi, la inaugurarea primei Baze Salvamont din Muntii Bucegi, situată la altitudinea de 2.260 de metri, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înfiintarea Salvamont în România.
Obiectivul este unul dintre proiectele de investitii în infrastructură turistică finantate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Turismului, în completarea surselor proprii ale judetului Prahova.
Seful Salvamont Busteni, Gheorghe Haiduc, a declarat că toti cei 15 salvamontisti au ajutat la construirea Bazei, situată în apropierea cabanei Babele.
Sediul are cabinet medical dotat cu tehnică de salvare la standarde europene si 10 locuri de cazare pentru salvamontisti si turistii salvati de acestia.
La rândul său, primarul orasului Busteni, Emanoil Savin, a precizat că investitia se ridică la 150.000 de lei, dar constructia, văruitul si instalatiile au fost realizate în regie proprie de către salvamontisti. Doar acoperisul clădirii a fost executat de specialisti.
Seful Salvamont Busteni, Gheorghe Haiduc, i-a solicitat ministrului Turismului, Elena Udrea, ca Legea Salvamontului să fie analizată si revizuită pentru că dotarea acestor centre salvamont si plata angajatilor este făcută de primăriile de care apartin.
În acest context, Elena Udrea le-a sugerat salvamontistilor să întocmească un proiect cu amendamente care pot fi aduse Legii Salvamont pe care să le depună la Ministerul Turismului pentru a se găsi o formulă de a fi ajutati.
"Filmarile Top Gear au atras atentia presei mondiale asupra Romaniei"
Celebra emisiune britanica Top Gear a atras atentia fanilor sai asupra Transfagarasanului. Soseaua si peisajele adiacente au fost laudate in intreaga lume gratie faptului ca Top Gear a filmat un episod aici.
Prezenta echipei Top Gear in Romania a atras atentia presei internationale asupra tarii noastre. Filmarile de pe Trasfagarasan si barajul Vidraru au devenit subiect de curiozitate pentru presa auto din lume, iar tara noastra a fost prezentata intr-o lumina buna prin simpla prezenta a celor trei prezentatori Top Gear pe plaiurile mioritice.
Relatarea excursiei Top Gear in tara noastra a fost realizata de catre cei de la Romaniantimes, iar acestia au fost citati mai departe de catre numeroase publicatii straine. Printe acestea, putem enumera: Autoblog, Caradisiac, Autoblog.nl, Carsuk, GTSpirit si multi altii. Desi jurnalistii straini au folosit aceeasi imagine cu celebra sosea din Romania, acestia au laudat Transfagarasanul pentru curbele sale si pentru peisajul oferit. Dupa cum stiti, DN7C este cel mai inalt drum asfaltat din Romania. Aceasta sosea este drumul cu cele mai multe tuneluri si viaducte din Romania si este un candidat perfect la titlul de "Cea mai interesanta sosea" din sectiunea special dedicata a emisiunii Top Gear de la BBC.
Transfagarasanul a fost caracterizat de catre straini ca fiind "uimitor", si ca "unul dintre cele mai frumoase peisaje din Muntii Carpati". Romania a fost mentionata ca fiind "tinutul lui Dracula", iar strainii au laudat modul in care au fost primiti jurnalistii de la BBC. Cat despre parerea echipei Top Gear despre Romania, tara noastra a fost descrisa intr-o singura expresie de catre Jeremy Clarkson: "Just brilliant".
Cautarea sintagmei "Top Gear filmed in Romania" pe Google ne ofera 85.500 de rezultate, impresionant de multe pentru aceasta cautare atipica. Primele pagini ofera rezultate relevante, ceea ce ne arata ca tara noastra si Transfagarasanul au fost promovate corespunzator, Romania fiind recunoscuta de straini ca fiind o tara ospitaliera cu o sosea in munti care ofera peisaje si curbe deosebit de frumoase.
Colegii nostri de la Freelancer.ro au fost alaturi de echipa Top Gear si ne-au relatat o parte din metodele de filmare utilizate la inregistrarea emisiunii. Echipa Top Gear lucreaza foarte mult pentru a filma fiecare scena in conditii optime, motiv pentru care inregistreaza mai multe duble pentru a realiza ceva extraordinar. Contrar aparentelor, anumite secvente sunt filmate cu viteza redusa, iar prezentatorii nu misca masinile fara a dezactiva toate ajutoarele electronice pentru stabilitate si tractiune.
"Hotelul de Gheata de la Bâlea Lac, rezervat de Revelion, înainte de a fi construit"
Cu mai mult de trei luni de zile înainte sa fie construit, toate cele 16 locuri din singurul hotel de gheata din România, Ice Hotel de la Bâlea Lac (judetul Sibiu) au fost rezervate de turistii dornici de senzatii extreme si o experienta de neuitat, chiar daca nu se cunoaste deocamdata tariful pe noapte de cazare, a declarat managerul hotelului, Leo Klingeis.
"Pentru noaptea de Revelion nu mai avem nici o camera disponibila în Ice Hotel Bâlea Lac, deja au fost rezervate toate cele 16 locuri. Pentru noi nu este o surpriza, turistii s-au simtit bine si în alti ani si în plus este ceva inedit, care nu mai gasesti în alt loc din tara si foarte rar în Europa", a spus Leo Klingeis.
Acesta a precizat ca mai exista locuri de cazare pentru aceasta iarna la Ice Hotel Bâlea Lac, dar deocamdata nu se poate preciza exact de când se vor începe cazarile. Pentru ca în cazul acestui hotel inedit, totul depinde de vreme.
"Anul trecut a început sa ninga destul de târziu la Bâlea Lac si am fost nevoiti ca caram zapada de pe culmi pentru a o aduce la locul santierului. Daca va fi o iarna normala, speram ca în decembrie sa dam în folosinta pentru al patrulea an consecutiv Ice Hotel Bâlea Lac", a explicat Leo Klingeis.
În acest an, Ice Hotel Bâlea Lac va avea tot 16 locuri de cazare, ceea ce înseamna 4 camere si 2 apartamente, un Ice Bar si un Ice Restaurant. Tarifele vor creste cu maxim 10 la suta, indiferent de costuri si asta pentru ca este criza, iar la Bâlea Lac, în acest an au fost mai multi turisti, însa acestia au cheltuit mai putini bani, fata de anii anteriori.
Iarna trecuta, Ice Hotel Bâlea Lac a fost construit cu tema Clasic. Camerele au fost denumite dupa cunoscuti compozitori de muzica clasica, iar în fiecare camera s-au putut asculta melodii din repertoriul acestora.
Ice Bar se va afla în incinta Hotelului de Gheata si va functiona începând cu ora 9,00 pâna la ora 24,00. În bar se pot servi cocktail-uri sofisticate, bauturi cu alcool si fara alcool, unele dintre ele se vor putea servi din celebrele pahare de gheata si bauturi calde.
Ice Restaurant va fi si el amenajat în interiorului Ice Hotel Bâlea Lac. Anul trecut a fost un meniu cu specific elvetian. Max Restaurant, un restaurant cu specific elvetian din Sibiu, va fi colaboratorul de anul acesta la Ice Restaurant. Programul de functionare al Ice Hotel va fi de la 9,00 la 17,00.
Ice Hotel poate fi, de asemenea, vizitat, oaspetii putând servi un cocktail în celebrele pahare de gheata. Pretul unui bilet de intrare a fost în iarna 2008-2009, de opt lei pentru adulti si patru lei pentru copii.
In intervalul 17,00 - 20,00 Ice Hotel va functiona ca restaurant.
Cei care doresc sa serveasca cina vor fi întâmpinati cu un "welcome cocktail", dupa care vor servi un meniu special, compus din sapte feluri de mâncare, la care se vor servi vinurile corespunzatoare. Meniul a costat anul trecut 229 lei de persoana.
De la 20,00 la 24,00 Ice Hotel se va transforma într-un club de noapte. DJ renumiti vor asigura o ambianta muzicala de calitate si alaturi de diferiti barmani, pregatiti pentru a prepara cele mai sofisticate bauturi, vor "încalzi" atmosfera.
De la 24,00 la 8,00 Ice Hotel va functiona în regim hotelier. Cei care au rezervat camere în aceasta locatie îsi vor gasi linistea si se vor putea odihni "la rece". Pentru o noapte de cazare la Ice Hotel, pretul a fost anul trecut de 99 lei/persoana.
Pentru a te caza în Ice Hotel Bâlea Lac este nevoie de o declaratie pe propria raspundere, un sac de dormit si mult curaj, pentru ca temperatura nu depaseste înauntru câteva grade peste zero.
"Lucrari pentru extinderea si reabilitarea domeniului schiabil la Predeal"
Lucrarile pentru extinderea si îmbunatatirea domeniului schiabil de la Predeal în vederea desfasurarii Festivalului Olimpic al Tineretului European din anul 2013 au început, primarul localitatii, Ionel Goidescu, declarând ca proiectul cuprinde investitii în pârtia Subteleferic unde se vor desfasura probele de slalom urias si biatlon, lucrari de consolidare a pârtiei Cocosul si de reabilitare a partii inferioare a pârtiei Clabucet.
De asemenea, se vor face lucrari pentru îmbunatatirea instalatiei de producere a zapezii artificiale prin dotarea cu generatoare suplimentare de zapada artificiala pentru a reduce timpul de înzapezire a pârtiilor, lucrari complexe care sa corespunda standardelor în vigoare, dar si achizitii de echipamente absolut necesare pentru desfasurarea celor doua probe.
În total este vorba de cinci kilometri de pârtie care va fi reabilitata. Suma totala necesara tuturor lucrarilor este de 14 milioane de lei, din care 13,5 milioane din bugetul Ministerului Turismului si restul din bugetul primariei.
Lucrarile au termen de finalizare sase luni.
Si la Râsnov au început lucrarile la cele trei trambuline - K15, K35 si K65 - de pe Valea Carbunarilor unde se vor desfasura probele de sarituri de la trambulina în cadrul Festivalului Olimpic al Tineretului European.
Primarul orasului Râsnov, Adrian Vestea, a precizat ca mai este necesara construirea unei trambuline de K90, pentru desfasurarea competitiilor la nivel de finala a Cupei Europei, pentru care se asteapta fonduri de la Ministerul Turismului.
Suma necesara pentru construirea celor trei trambuline este de 4 milioane de euro, iar pentru K90 1,5 milioane de euro. Deocamdata Ministerul Turismului a alocat orasului Râsnov pentru pregatirile Festivalului Olimpic al Tineretului European suma de 500.000 de euro, pentru infrastructura sporturilor de iarna, iar pentru proiectul de extindere a domeniului schiabil din Poiana Brasov ale caror lucrari vor începe în aceasta toamna, suma de 3 milioane de euro.
Ministrul Turismului Elena Udrea, care a fost prezenta marti la Râsnov, a declarat ca în total pentru proiectele din zona montana, Ministerul Turismului a alocat 20 de milioane de euro, bani care nu se vor da toti odata, ci pe parcursul urmatorilor 3-4 ani, pâna în acest moment fiind acordata o jumatate din aceasta suma.
"Râsnov si Bucegi, primele destinatii turistice promovate din fonduri europene"
Râsnov si Bucegi vor fi primele destinatii turistice românesti promovate cu finantare europeana, în baza unor contracte care va fi semnat marti de ministrul Turismului, Elena Udrea, si primarul orasului Râsnov, Ioan Vestea, fiecare din cele doua proiecte având o valoare de un milion de lei.
Cererile de finantare au fost depuse la Ministerul Turismului, la începutul anului, de catre Consiliul Local Râsnov, în parteneriat cu Asociata Rosenau Turism, respectiv de catre Asociatia Microregiunea Turistica, a anuntat Ministerul Turismului, într-un comunicat.
Cele doua contracte sunt primele dintr-o serie de 19, care urmeaza sa fie semnate în perioada imediat urmatoare.
Proiectele care vor fi semnate marti presupun promovarea potentialului turistic al orasului Râsnov si promovarea potentialului turistic din zona muntilor Bucegi.
Cele doua proiecte au o valoare de aproximativ un milion de lei fiecare, din care 2% reprezinta contributia autoritatilor publice locale beneficiare.
În cadrul primului proiect, vor fi promovate Cetatea Taranesca Râsnov, Biserica Veche Româneasca, Muzeul Râsnov, Biserica Evanghelica, obiceiurile si traditiile locale, precum si festivalurile si sarbatorile care au loc în zona.
Cel de-al doilea proiect are în vedere dezvoltarea turismului de pe Valea Prahovei si din zona Râsnov-Bran, prin actiuni de promovare care includ realizarea unui portofoliu de fotografii, construirea unui portal web dedicat zonei turistice Bucegi, realizarea unor tiparituri de prezentare a zonei turistice, precum si realizarea si amplasarea unor panouri stradale.
"Lucrari pentru extinderea si reabilitarea domeniului schiabil la Predeal"
Primăria Brașov va organiza o licitație pentru a desemna compania care se va ocupa de amenajarea domeniului schiabil al orașului, în special în Poiana Brașov, proiect de 70-80 milioane de euro, care se va derula pe trei ani, a declarat agenției MEDIAFAX primarul Brașovului, George Scripcaru.
Proiectul presupune amenajarea domeniului schiabil , construirea unui lac de acumulare și a unei instalații de transport pe cablu, iar licitația va avea loc pe data de 6 august.
Valoarea estimativă a lucrărilor, fără TVA, este cuprinsă între 70 și 80 de milioane de euro, iar banii provin, potrivit lui Scripcaru, de la Ministerul Turismului.
"Lucrările vor începe imediat ce se va termina licitația și vor dura circa trei ani. Prima etapă, care se va încheia până la sfârșitul acestui an, prevede construirea unui lac de acumulare pe munte, la Cristianul Mare. Lacul va fi conectat la instalațiile de apă din zonă și va fi destinat producerii de zăpadă artificială pentru pârtiile din zonă", a spus George Scripcaru.
Amenajarea lacului va costa 2,5 milioane de euro.
Primarul Brașovului a mai spus că în zonă vor fi amenajate și trei noi pârtii de schi, care vor face legătura între Poiana Brașov și Râșnov.
"Ne propunem să facem legătura prin cablu între Brașov și Poiana Brașov, dar acesta este un proiect separat, care va costa circa 6-7 milioane de euro. Acum lucrăm la studiile de fezabilitate", a mai spus George Scripcaru.
"Primăria Predeal dă aproape 5 milioane euro pentru pârtiile de schi"
Peste 20 de milioane de lei vor fi alocați pentru amenajarea pârtiilor din stațiunea de pe Valea Prahovei.
Primăria Predeal vrea să aloce peste 17 milioane de lei, fără TVA, adică peste 20 de milioane de lei, pentru amenaja rea pârtiilor de schi din stațiune, astfel încât acestea să îndeplinească standardele internaționale necesare organizării Festivalului Olimpic pentru Tineretul European din 2013. "Este vorba despre îmbunătățirea unei suprafețe de peste 22 de hectare de pârtie, pe care se vor desfășura competițiile la Festivalul Olimpic. Organizarea unui astfel de eveniment cere îndeplinirea anumitor standarde internaționale, printre care dotarea cu sisteme de avertizare și informare sau creșterea gradului de siguranță a pârtiilor. Totodată, vor trebui efectuate drenuri pentru a împiedica apariția formațiunilor de gheață și amenajate locuri de belvedere", a declarat, ieri, agenției Mediafax, Radu Constantin, inspector la Primăria Predeal, care a precizat că valoarea estimativă a proiectului este de 17,09 milioane lei, fără TVA, iar perioada de execuție a lucrărilor este de doi ani.
"Lucrările se vor derula pe o perioadă de doi ani, însă acestea vor fi făcute periodic pentru că vremea nu ne permite să lucrăm tot timpul anului și vor fi practic circa șapte luni" a explică Radu Constantin, care a mai anunțat că primăria va organiza, în iulie, o licitație pentru a desemna firma care se va ocupa de proiect.
Ediția de iarnă a Festivalului Olimpic pentru Tineretul Euro pean din 2013, competiție care se desfășoară o dată la doi ani, va fi organizată, în perioada 16 - 23 februarie 2013, pe Valea Prahovei și în zona Brașov - Râșnov.
"Udrea nu mai are chef sa faca din Parâng-Petrosani statiune de interes national"
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a renunțat să promoveze în ședința de miercuri a Guvernului o hotărâre prin care zona Parâng-Petroșani din județul Hunedoara să fie declarată drept stațiune turistică de interes național, au declarat agenției MEDIAFAX surse ministeriale.
"Ministrul Turismului a cerut retragerea hotărârii privind atestarea zonei Parâng-Petroșani ca stațiune turistică de interes național, fără a explica însă motivul retragerii actului normativ", au declarat sursele citate.
Acestea au precizat că, împreună cu proiectul de hotărâre privind zona Parâng-Petroșani, Ministerul Turismului a retras alte două proiecte de HG privind atestarea municipiului Piatra-Neamț și a orașului Vișeu de Sus ca stațiuni turistice de interes național .
Contactată de MEDIAFAX, Elena Udrea a afirmat că a retras cel trei proiecte în urma unor discuții cu membrii Consiliului Consultativ al Turismului privind schimbarea criteriilor de declarare a zonelor și stațiunilor turistice, care vor fi cuprinse în viitoarea lege a turismului.
"Îmi doresc ca viitoarele clasificări, inclusiv de zone și stațiuni turistice, să îndeplinească acum criteriile agreate de întreaga comunitate a operatorilor și patronatelor din turism, precum și de reprezentanții administrațiilor publice locale", a spus ministrul Turismului.
Udrea a adăugat că discuțiile cu reprezentanții Consiliului Consultativ au fost purtate în contextul elaborării proiectului Legii Turismului.
"Nota de fundamentare a actului normativ arăta că zona Parâng-Petroșani îndeplinește criteriile minime obligatorii privind atestarea și întrunește 210 puncte cu privire la criteriile suplimentare, față de minimul de 135 de puncte necesare, dispune de 508 locuri de cazare, iar documentația trimisă de consiliul local al municipiului Petroșani este în conformitate cu prevederile legale", au mai declarat sursele citate.
Conform acestora, în nota de fundamentare se menționa că formele de turism practicate în zonă sunt "turismul de odihnă și recreere, turismul pentru sporturi extreme, turismul ecologic, turismul de vânătoare și pescuit și turismul de afaceri", iar în fiecare în stațiune se organizează "Serbările Zăpezii" și "Festivalul Internațional de Folclor".
Ministerul Turismului a alocat în luna aprilie fonduri în sumă totală de aproape 227 milioane lei pentru finanțarea a 46 proiecte de investiții în domeniu. Printre aceste proiecte a fost inclus și cel legat de construcția la Petroșani, în Parâng, a celei mai mari de stațiuni de schi din sud-estul Europei.
Primăria Petroșani a publicat în mai un anunț de intenție pentru organizarea unei licitații în luna august privind dezvoltarea domeniului schiabil în zona Parâng, proiect în valoare de circa 80 de milioane de euro.
"Este vorba despre amenajarea unui domeniu schiabil în zona Parâng, care va cuprinde 30 de kilometri de pârtii de ski, o telegondolă cu o lungime de 8,2 kilometri, care va lega orașul de Cota 1.600, un lac artificial și nouă instalații de transport pe cablu, gen telescaun", declara pentru MEDIAFAX în luna mai, Tiberiu Iacob-Ritzi, primarul orașului Petroșani și soțul fostului ministru al Tineretului și Sportului, Monica Iacob Ridzi.
"Arinis - principala atractie turistica din judetul Suceava"
Orasul gura Humorului va oferi, de la sfârsitul acestui an, o noua locatie iubitorilor sporturilor de iarna, în special schiorilor.
Primarul orasului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, a declarat ca este vorba despre noua pârtie de schi, investitie care în prezent se afla aproape de finalizare.
Ursaciuc a precizat ca pârtia se construieste în zona Arinis si va fi finalizata în luna octombrie.
Investitia se realizeaza în cadrul proiectului Popas care, pe lânga constructia pârtiei, mai include si amenajarea parcului Lunca Moldovei, din zona Arinis.
Pâna în prezent, a fost montat sistemul de transport cu telescaunul, lucrarile ramase de realizat vizând amenajarea pârtiei.
Prin finalizarea investitiei, Gura Humorului va dispune de cea mai moderna pârtie din judetul Suceava, cu o lungime de 1.478 de metri, cu o diferenta de nivel de 283 de metri. Tot din fondurile aferente proiectului vor fi achizitionate si cinci tunuri de zapada, o masina de batut zapada, iar infrastructura rutiera spre pârtie va fi modernizata în totalitate.
Totodata, modernizarea parcului Arinis presupune construirea a trei terenuri de sport, o piscina în aer liber si una acoperita, un bazin de înot pentru copii.
Marius Ursaciuc a precizat ca au fost finalizate deja lucrarile de modernizare a drumului care face legatura dintre Voronet spre pârtia de schi, precum si parcarea care va deservi pârtia. Pe lânga aceste lucrari vor fi modernizate aleile si spatiile verzi din parcul Arinis.
Primarul din Gura Humorului a apreciat ca, dupa finalizarea investitiilor, zona Arinis va deveni una dintre principalele atractii turistice din judetul Suceava.
Potrivit lui Ursaciuc, valoarea totala a proiectului este de 10,5 milioane de euro, din care aproximativ 5 milioane de euro sunt fonduri europene, 1,66 milioane de euro sunt fonduri de la bugetul de stat, iar 3,88 milioane de euro sunt fonduri proprii ale Primariei Gura Humorului.
"Gondole la Straja si Parang"
Super schi în Carpati
Un proiect care ar urma sa se finalizeze în urmatorii patru ani prevede modernizarea întregii instalatii de transport a turistilor, precum si a pârtiilor de schi din Statiunea Parâng.
Municipalitatea Petrosani a estimat costul acestui proiect la câteva zeci de milioane de euro, suma cu care urmeaza a se realiza peste 30 de kilometri de pârtii, introducerea utilitatilor în statiune, dar si o telegondola din Petrosani pâna în statiune. Investitia este preconizata a fi o alternativa la industria miniera.
O alta investitie în cea mai mare statiune montana din Valea Jiului prevede construirea unei alte telegondole. Instalatia de transport a turistilor catre Statiunea Straja se va realiza gratie proiectului "Super schi în Carpati", iar programul a fost deja aprobat în principiu. Daca va fi implementat, în Straja va fi amenajat un domeniu schiabil de peste 100 de kilometri. Emil Parau, unul dintre investitorii din zona, sustine ca în locul vechiului telescaun, se va amenaja o gondola, care va duce turistii sus în statiune. În zona pârtiei "Mutu", care este în prelungire cu pârtia "Constantinescu", va fi construit un pod. De asemenea, va mai fi amenajat un alt telescaun, care sa porneasca de pe pârtia Sfântul Gheorghe si sa ajunga pe Mutu si, totodata, un telescaun care sa plece de sub cabana veche, pâna în Vf. Straja si înca unul spre Pasul Vâlcan, sa lege Vf. Straja.
Finantarea se va acorda dupa terminarea studiului de fezabilitate, adica în aproximativ doi ani.
"Proiect de dezvoltare pentru statiunea Vidra"
"Consiliul Judetean (CJ) Vâlcea si consiliile locale ale comunelor Vaideeni si Voineasa s-au asociat în vederea realizării proiectului de dezvoltare a infrastructurii de agrement în statiunea turistică Vidra, situată în extravilanul comunei Voineasa, a declarat Romulus Bulacu, vicepresedinte CJ Vâlcea.
"Amplasamentul propus pentru dezvoltarea proiectului are o pozitie geografică deosebită, aflându-se aproape de granita judetului Vâlcea cu patru judete, Alba, Gorj, Hunedoara si Sibiu, si dispunând de acces direct la două drumuri nationale, respectiv DN 7A, care face legătura între Brezoi, Petrosani si Timisoara, Arad, Oradea si DN 67C, care face legătura între Novaci, Rânca, Obârsia Lotrului, Sebes, Alba prin Pasul Urdele - peste 2.200 metri altitudine", spune Bulacu.
Potrivit proiectului, dezvoltarea infrastructurii turistice din zonă presupune - amenajarea, la baza pârtiei, a unor zone pentru alimentatie publică, construirea statiei de îmbarcare, amenajarea unei parcări cu 200 de locuri si amenajarea unor zone pentru servicii de închiriere a materialelor sportive.
În zona medie, ce corespunde unei altitudini de aproximativ 1.450-1.800 de metri, vor fi construite pârtia de schi, instalatiile de transport pe cablu pentru persoane si bazinele de retentie a apei. Tot aici vor fi instalate echipamentele pentru producerea zăpezii artificiale, va fi realizată infrastructura pentru captarea apei si a iluminatului nocturn si va fi amplasat un punct de observatie salvamont.
În zona înaltă, la circa 1.800 - 2.000 de metri, se vor construi pârtia de schi si statia de debarcare a telescaunului si tot aici se va face dotarea cu echipamente pentru întretinerea pârtiilor de schi.
În spatiul dintre Drumul National 7A si zona de protectie a Lacului Vidra se va construi un debarcader, un bazin, care în timpul sezonului rece să fie transformat în patinoar pe pontoane plutitoare, iar în sezonul estival va functiona ca strand. Tot în acest perimetru se vor construi o statie de epurare biologică, posturi de transformare a energiei electrice si vor fi amenajate alei pietonale si parcuri.
"Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de agrement se află în faza de elaborare a studiului de fezabilitate. Ministrul Turismului m-a asigurat de tot sprijinul, iar premierul Emil Boc într-o conferintă de presă aici, la Râmnicu Vâlcea a reiterat sprijinul financiar pe care Guvernul României îl are în vedere pentru acest proiect", precizează Romulus Bulacu.
În prezent, desi judetul Vâlcea prezintă o treime de relief zonă muntoasă, nu are nici o pârtie de schi construită. Dar, alături de proiectul Voineeasa, există deja în lucru proiectul de amenajare a unei statiuni montane în zona Horezu, pe vârful Romani, care va include si o pârtie de schi.
"Primăria Sinaia vrea să cumpere o nouă instalație de telescaun"
Primăria Sinaia intenționează să cumpere, cu 3,97 milioane de euro, o instalație de transport pe cablu de tip telescaun, pentru zona de schi Valea Soarelui.
Telescaunul va avea o capacitate de patru locuri, va fi acoperit și va funcționa în stațiunea Sinaia, de la cota 1.785 până la cota 2.080
"În vederea îmbunătățirii infrastructurii turistice din Sinaia și a pregătirii Festivalului Olimpic pentru Tineretul European din 2013 , și ținând cont de faptul că prin acest proiect se realizează infrastructura necesară susținerii probelor de schi și snowboard din cadrul festivalului, s-a identificat ca oportunitate dotarea pârtiilor din Valea Soarelui cu instalație de transport pe cablu, tip telescaun (...). Prin această achiziție, turiștii vor avea mai multe posibilități de coborâre, astfel încât să poată folosi pentru agrement pârtiile din Valea Soarelui și Valea Dorului", a declarat, marți, agenției MEDIAFAX, primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea.
"Udrea face lobby în Guvern pentru o nouă stațiune de schi în zona Padina-Peștera"
Ministrul Turismului, Elena Udrea, a anunțat joi că va sprijini cu promovare și cu bani din bugetul Ministerului un proiect al autorităților locale din Dâmbovița, care prevede construirea unei stațiuni turistice în zona Padina-Peștera.
"Ne trebuie o alternativă la Valea Prahovei", a declarat șefa de la Turism. Prezentă la conferința internațională "Bucegi - Investiție în viitor", Udrea a mai spus că va introduce proiectul de stațiune pe lista celor sprijinite de minister, specificând că "finanțare pentru dezvoltarea zonelor de schi din Carpați există".
Proiectul viitoarei stațiuni Padina - Peștera presupune construirea mai multor pârtii de schi, piscine, ștranduri, terenuri pentru sporturi de iarnă, capacități de trasport pe cablu, parcări, instalații de apă și tunuri de zăpadă, precum și capacități de cazare și infrastructură rutieră.
"Vă puteți baza total pe sprijinul Ministerului Turismului", s-a adresat Udrea reprezentanților autorităților locale din Dâmbovița.
"Nu propunem un proiect de tip manea, ci unul bazat pe frumusețile naturii" - Florin Popescu, președintele Consiliului județean Dâmbovița
Președintele Consiliului județean Dâmbovița, Florin Popescu, a spus că proiectul de la Padina-Peștera face legătura prin cablu, între Valea Prahovei și zona Moeciu-Rucăr-Bran. "Nu propunem un proiect de tip manea, ci unul bazat pe frumusețile naturii", a adăugat Popescu. Potrivit oficialului, în această zonă nu se va promova turismul de tip grătar la marginea șoselei, pe fundal muzical de manele. "Va fi o stațiune dedicată turismului sportiv și de sănătate, concepută după modelul stațiunilor montane din Elveția", a declarat pentru Gândul Florin Popescu.
Valoarea totală a proiectului, incluzând și investițiile pe care autoritățile estimează că le vor face firmele private în zonă, respectiv hoteluri și restaurante, nu poate fi estimată în absența studiului de fezabilitate. Acesta va fi finalizat, după cum susține Popescu, la data de 15 mai a.c. El ne-a mai declarat că aproximativ 17 milioane de euro vor costa pârtiile și alte 25 de milioane de euro vor fi investite în infrastructura rutieră. Pentru proiect și-au manifestat deja interesul investitori din Italia și Olanda, de ei depinzând și data începerii propriu-zisă a demarării lucrărilor. "Până la finalul acestui an vom demara lucrările", afirmă Florin Popescu, care estimează în maximum 3 ani, stațiunea Padina-Peștera va deveni realitate.
